Al saptelea simt!

EL: tre sa merg la doctor azi..ca nu mai pot..
EL: ma simt ca un coi
**EU .: coi?
**EU .: aaa...
**EU .: si cum s-ar putea simti un ... coi ?
EL: nush
EL: :))
EL: am zis si eu asha
**EU .: e fleosc
**EU .: descrie senzatiile
**EU .: pe care le ai
**EU .: sa stiu si eu cum se simte un coi
**EU .: poate m-oi fi simtit
**EU .: si eu vreodata
EL: nu nu
EL: tu n`ai cum
EL: eventual ca un ovar
EL: te-ai simtit tu
EL: nu ca un coi
EL: :))
**EU .: r u sure?
**EU .: anyway
**EU .: descrie repede :-w
EL: foarte sigur
EL: nu pot sa descriu
EL: ametit
EL: atarn aiurea
EL: :))
EL: nush :
EL: am zis la vrajeala
EL: c oameni
EL: :
**EU .: :))
**EU .: omg
**EU .: ok
**EU .: w8 a min ..


[and here we are...]

Iubirea, mit sau realitate?

Pana de curand eram ferm convinsa ca nu exista iubire, decat senzatie de atasare. Asta pana cand ... nu ! nu pana cand am intalnit pe cineva de care m-am indragostit [cu toate ca n-ar fi exclus]. Revenim. Asta pana cand m-am impiedicat de o carte, sau mai bine zis de un capitol al acestei carti. Cartea, "Gandirea sociologica", este scrisa de Zigmund Bauman, iar capitolul vinovat este capitolul 5 : "Cum se petrec lucrurile : darurile, schimburile si intimitatea in relatii".

Dupa ce la inceput vorbeste despre schimb si dar, facand diferentierea intre cele doua, autorul incepe discutia despre iubire. Aici el prezinta "cautarea identitatii sinelui drept o covarsitoare nevoie de iubire - de a iubi si a fi iubiti". Cu alte cuvinte, a iubi inseamna a-l trata pe cel iubit ca fiind unic, diferit de oricine altcineva, inseamna totodata acceptarea lui ca persoana asa cum este el, a-i respecta deciziile pentru sine si de a alege singur. Zigmund spunea : "Inseamna, in esenta, a fi de acord cu declaratia incapatanata si absoluta a partenerului : 'asta sunt, asta fac si asa raman!' ".

A iubi inseamna deasemenea sa intelegi persoana iubita, sa te pui in pielea ei, sa vezi lucrurile din punctul ei de vedere si sa-i accepti acel punct de vedere care se cuvine respectat doar pentru simplul motiv ca este al ei.

Oamenii simt nevoia de iubire [de a fi iubiti] pentru a-si confirma unicitatea lor. Astfel, cerand cuiva iubire, probabilitatea in zilele noastre ca partenerul sa-ti ceara sa-i raspunzi cu iubire. Adica sa intelegem pe cineva in acelasi timp in care suntem intelesi. Dar oamenii nu au niciodata mentalitati identice. Pot exista pasiuni si conceptii asemanatoare, insa niciodata nu vor fi identice toate aceste gandiri ale omului. Astfel apar diferente la nivelul asteptarilor dintre parteneri. Iar cand asteptarile nu corespund, cei doia vor negocia.

ex : "-de maine te lasi de fumat! -eu ma las de fumat daca si tu renunti la vizitele tale indelungate de la coafor!"

Aici deja nu mai este iubirea aceea pura de care vorbeam la inceput. Este o relatie de schimb intre sentimente si asteptari. In cazul in care "negocierile" nu sunt satisfacatoare pentru parteneri, acestia aleg, de cele mai multe ori, despartirea, considerand ca vor gasi pe cineva care sa fie pe placul lor. Cu toate ca, daca nu ambii parteneri, unul dintre ei va trebui sa renunte la ceva de dragul unei relatii de durata. Calea spre fericire si intelegere n-a fost niciodata usoara intre oameni, multi dintre ei preferand calea cea mai usoara : fuga!

Un alt element controversat in relatiile de iubire il reprezinta "dreptul la intimitate, adica dreptul de a se deschide catre partener si de a impartasi intregul adevar despre propria viata interioara, cu absoluta sinceritate". Astfel, nimic nu este de ascuns fata de celalalt partener. "Rezultatul nu este decat o povara asezata pe umerii celuilalt, in masura in care i se cere sa fie de acord cu lucruri care nu-i starnesc neaparat entuziasmul si sa fie la randul sau la fel de sincer si onest. Richard Sennet nu crede ca o relatie de durata - mai ales o relatie de dragoste - se poate constitui pe fundamentul nestatornic al intimitatii reciproce. Sunt sanse foarte mari ca partenerii sa pretinda unul de la altul lucruri pe care nu le pot oferi[...] Cel mai adesea vor decide sa puna capat [...] Unul sau altul dintre parteneri va alege sa iasa din joc si sa caute satisfacerea nevoii de auconfirmare in alta parte."

In concluzie, "cerinta reciprocitatii intr-o relatie de dragoste este un cutit cu doua taisuri. Oricat ar parea de ciudat, cea mai putin vulnerabila este iubirea acordata ca dar : cel care daruieste e pregatit sa accepte lumea celuilalt, sa intre in ea si sa incerce s-o inteleaga dinauntru, fara sa astepte ceva similar in schimb. Aici nu e nevoie de negocieri, intelegeri sau contracte."