"ATUNCI" vs. "ACUM"

Cu totii stim ca omul se schimba pe parcursul anilor ... unii in bine, altii in rau. unii evolueaza, altii se afla intr-un permanent declin. E placut sa stai sa observi evolutia unei persoane (sau a unor persoane) spre deosebire de declin, uneori insesizabil.
Ma refer la "artistii" din Romanica noastra. Tare imi vine sa dau cateva exemple pentru declin dar ma abtin pentru ca nu vreau sa-mi sara toti cocalarii si pitzipoancele in cap (carora le poti da si "n" argumente atat in scris cat si desenate si ei tot nu pricep - doar sunt cocalari + pitzipoance).
In schimb, nu ma sfiesc sa dau exemple pozitive!!!

Gen :

http://www.youtube.com/watch?v=bycC_xz83mM

Lucrurile depind de modul în care sunt citite!

[inainte de nunta]
EA : Salutare Bernardo!
EL : In sfarsit! de cand asteptam acest moment!
EA : Vrei sa plec?
EL : NU! Cum sa-ti treaca asa ceva prin minte? Doar cand ma gandesc ma trec fiorii.
EA : Ma iubesti?
EL : Bineinteles! In fiecare ora din zi si din noapte!
EA : M-ai trada vreodata?
EL : NU! NICIODATA! De ce ma intrebi?
EA: Vrei sa ma saruti?
EL : Da, de fiecare data cand am ocazia!
EA : Ai fi in stare sa ma bati vreodata?
EL : Ai innebunit? Doar ma cunosti!
EA : Pot sa am incredere in tine?
EL : DA!
EA : Iubitule ...

[dupa 7 ani]
...este suficient sa cititi textul de jos in sus.

Let's talk about ...

Probabil ca ti s-a spus si tie cel putin o data :
"spune-mi!",
"spune-mi ce crezi!",
"spune-mi ce nu-ti place!".

Probabil ca asta ai si facut.
Insa ...



Oamenii sunt diferiti! Chiar daca in viata de zi cu zi nu vrem sa recunoastem asta si nu facem decat sa ne dorim ca cei din jurul nostru sa gandeasca, sa simta si sa se comporte ca noi. Iar daca nu fac asta, incercam sa-i judecam, sa-i nedreptatim, sa-i contrazicem si in final sa-i "indreptam". "Ne plangem ca, daca s-ar schimba, daca s-ar conforma, daca ar gandi si ar simti la fel ca noi, daca ar face ce le cerem, i-am putea iubi din toata inima." Fals. "Adevarata dragoste este neconditionata. Nu formuleaza pretentii, ci aproba si pretuieste."
Probabil ca deja te-am bagat in ceata. Ceea ce vreau sa spun este ca existe diferente intre noi, chiar daca in esenta suntem toti facuti din acelasi aluat. Asa ca, inainte de a-i spune celui din fata ta ce gandesti, ce simti, ia in considerare faptul ca s-ar putea sa nu descifreze intocmai mesajul pe care tu ai vrut sa il transmiti. De exemplu, dupa o zi de munca iti poti intreba prietenul "cum a fost la serviciu?". Un lucru absolut normal pentru noi, femeile. Insa nu si pentru el care probabil nu vrea decat sa stea linistit dupa o zi obositoare. Bineinteles ca iti va raspunde cu un "bine". Bineinteles ca tu vei continua sa pui intrebari la care el va da numai raspunsuri simple, ce contin un cuvant, maxim doua. Ea crede ca el este suparat pe ea. El vrea doar sa stea linistit la sfarsitul zilei fara sa fie interogat. Numai ca ea il asalteaza cu intrebari pentru ca defapt asa vrea ea sa fie tratata, sa ii fie puse intrebari referitoare la ziua care a trecut, pentru a vedea ca lui ii pasa, ca il intereseaza, ca o sustine. Numai ca pentru el, a sustine moral pe cineva inseamna a nu-l intreba nimic!
Asa ca, nu te astepta ca oamenii sa reactioneze in diverse situatii asa cum ai reactiona tu. Mai ales daca este vorba de un barbat, tu fiind femeie. Si invers. De aceea zic, fiecare din noi este diferit!
Poate daca am fi mai sinceri unii cu altii, lucrurile nu s-ar mai complica atat. Daca ar exista o comunicare adevarata si cand spun adevarata ma refer la cei trei pasi simpli: atentie, receptare/ intelegere, acceptare (sau nu neaparat). Arata'te interesat/a de ceea ce are de spus, pune intrebari acolo unde este cazul, evita sa-ti spui punctul de vedere daca nu ti se cere, arata-i celuilalt ca il intelegi.
Insa, multi se gandesc altfel la comunicare (mai ales in cuplu). Ma refer aici la : "Atunci cand te deranjeaza ceva, spune'mi! Vreau sa existe comunicare intre noi!". Stop! Comunicarea nu trebuie sa existe DOAR atunci cand ai ceva de criticat sau cand vrei sa-i spui ce te deranjeaza.
De ce nu comunicam cu celalalt si atunci cand avem de transmis un lucru bun, un compliment?
De ce sa nu comunicam si atunci cand ne-a placut un anumit gest sau o anumita remarca?
De ce trebuie sa "vorbim serios" doar despre lucrurile negative?
Si, de ce sa "vorbim serios"? Adica, in restul timpului noi vorbim "neserios"?

Common people! Let's talk about ... everything!

De ce iubiti femeile?

Dupa acea postare "de ce iubim barbatii?" am primit din partea unor indivizi aceeasi intrebare : "dar noi de ce iubim femeile?". Eh, intrebarea asta a avut-o si Mircea Cartarescu (chiar va recomand sa cititi cartea respectiva), iar el spunea cam asa :







"Iubim femeile pentru ca au sani rotunzi, cu gurguie
care se ridica prin bluza cand le e frig, pentru ca au
fundul mare si grasut, pentru ca au fete cu trasaturi
dulci ca ale copiilor, pentru ca au buze pline, dinti
decenti si limbi de care nu ti-e sila. [...] Pentru ca le zambesc tuturor copiilor
mici care trec pe langa ele. Pentru ca merg pe strada
drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu
raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac.
Pentru ca trec cu un curaj neasteptat peste toate
servitutile anatomiei lor delicate. Pentru ca in pat
sunt indraznete si inventive nu din perversitate, ci
ca sa-ti arate ca te iubesc. Pentru ca fac toate
treburile sacaitoare si marunte din casa fara sa se
laude cu asta si fara sa ceara recunostinta. Pentru ca
nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri
porno. Pentru ca poarta tot soiul de zdranganele pe
care si le asorteaza la imbracaminte dupa reguli
complicate si de neinteles. Pentru ca iti deseneaza
si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui
artist inspirat. [...]. Pentru ca sofeaza prudent in
masini lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le
admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin
fata lor. Pentru ca au un fel de-a rezolva probleme
care te scoate din minti. Pentru ca au un fel de-a
gandi care te scoate din minti. Pentru ca-ti spun „te
iubesc” exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un
fel de compensa]ie. Pentru ca nu se masturbeaza.
Pentru ca au din cand in cand mici suferinte: o durere
reumatica, o constipatie, o batatura, si-atunci iti
dai seama deodata ca femeile sunt oameni, oameni ca si
tine. Pentru ca scriu fie extrem de delicat,
colectionand mici observatii si schitand subtile
nuante psihologice, fie brutal si scatologic ca nu
cumva sa fie suspectate de literatura feminina. [...] Pentru ca
pana si cea mai dura bussiness woman poarta chiloti cu
induiosatoare floricele si dantelute. Pentru ca e asa
de ciudat sa-ntinzi la uscat, pe balcon, chilotii
femeii tale, niste lucrusoare umede, negre, rosii si
albe, parte satinate, parte aspre, mirandu-te ce mici
suprafete au de acoperit. Pentru ca in filme nu fac
dus niciodata inainte de-a face dragoste, dar numai in
filme. Pentru ca niciodata n-ajungi cu ele la un acord
in privinta frumusetii altei femei sau a altui barbat.
Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada
cu adevarat in realitate. Pentru ca le intereseaza cu
adevarat cine cu cine s-a mai cuplat intre vedetele de
televiziune. Pentru ca tin minte numele actritelor si
actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri.
Pentru ca daca nu e supus nici unei hormonizari
embrionul se dezvolta intotdeauna intr-o femeie.
Pentru ca nu se gandesc cum sa i-o traga tipului
dragut pe care-l vad in troleibuz. Pentru ca beau
porcarii ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilla
Coke. Pentru ca nu-si pun mana pe fund decat in
reclame. Pentru ca nu le excita ideea de viol decat in
mintea barbatilor. Pentru ca sunt blonde, brune,
roscate, dulci, futese, calde, dragalase, pentru ca au
de fiecare data orgasm. Pentru ca daca n-au orgasm nu
il mimeaza. Pentru ca momentul cel mai frumos al zilei
e cafeaua de dimineata, cand timp de o ora rontaiti
biscuiti si puneti ziua la cale. Pentru ca sunt femei,
pentru ca nu sunt barbati, nici altceva. Pentru ca din
ele-am iesit si-n ele ne-intoarcem, si mintea noastra
se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai
in jurul lor."
Varianta completa o gasiti in carte.

Personal, nu sunt complet de acord cu ceea ce a spus el, poate de aceea eu nici nu iubesc femeile ....

De ce iubim barbatii?

Acum cateva minute "rasfoiam" aplicatiile de pe facebook si gasesc o chestie chiar dragutza si reala (pe care trebuie sa o impartasesc cu cineva) si anume :

De ce iubim babatii?

Pentru ca emana o senzatie de forta, de fermitate, de indrazneala. Pentru ca ne pot oferi un umar puternic, pe care sa ne sprijinim. Pentru ca construiesc. Creeaza. Pentru ca ne admira feminitatea. Pentru ca ne critica atunci cand gresim. Pentru ca sunt im...previzibili. Sau sunt atat de previzibili, incat ne fac sa radem. Pentru ca ne fac mofturile, chiar si atunci cand ii enerveaza. Pentru ca uneori gandesc si pentru noi, atunci cand noi simtim si pentru ei. Pentru ca ne aleg. Pentru ca se simt mandri sa fie alesi. Pentru ca isi cer iertare, atunci cand nici nu te mai astepti. Pentru ca isi cer iertare stangaci, dar frumos. Pentru ca rad de zapaceala, slabiciunea, sau inocenta noastra. Dar nu o fac cu rautate.


Tu, ce zici ?

Those little things...

Cineva ma intreba astazi: "fata, tu iti dai seama ca noi ne irosim viata cu griji si muncind si invatand si nu avem nicio bucurie?".
Cei drept, in ultima vreme, toata lumea este extrem de nemultumita de conditiile de munca, de conditiile sociale etc etc etc ... toata lumea se plange, toata lumea are fel si fel de griji, de probleme care nu se termina niciodata. Si nu, nu poti sa spui ca nu e asa ! Insa, de ce oare am incetat noi sa mai vedem miciile bucurii din viata noastra? Pentru ca totusi ele exista! Nu poti sa spui ca ai parte NUMAI de necazuri, ca nimic bun nu ti se intampla. Daca nu s-ar intampla nimic bun, daca nu ar mai fi bucuriile acelea mici din fiecare zi (sau hai, fie, din aproape fiecare zi), oare de unde am avea noi puterea de a merge mai departe?
Sa-ti dau un exemplu : te trezesti dimineata si vezi ca afara este soare. Hmmm, parca ai mai mult chef sa-ti incepi ziua. Sau, poate afara nu este soare, poate afara ploua, este frig, este rece, este urat. N-ai niciun chef sa te ridici din pat si sa pornesti catre facultate/serviciu. Suna telefonul si auzi un "buna dimineata puiule". Eh, parca asa suna mai bine. Intr-un final te ridici, faci un dush revigorant, iti bei cafeaua in timp ce verifici un mail sau cauti ultimele barfe despre vedete pe net, pleci la munca/scoala. Pe drum frig, urat, iar ploua si tu abia ti-ai indreptat parul, mai trece un dobitoc cu masina pe langa tine si bineinteles căci fix prin balta cea mai mare trece lasandu-ti un frumos "imprimeu" pe haine. Ajungi unde trebuie sa ajungi, lumea plictisita, te duci cu fetele la o barfa mica, altfel nu se poate. Si cum stai tu frumusel asa la curs/munca, iti mai zboara gandul la o facturica de platit, la o rochita, la o pereche de pantofi (pe care bineinteles ca nu le ai, dar le-ai vazut in X magazin si le visezi in sifonierul tau). Mai auzi o melodie, o fredonezi, iar te apuca gandurile ... si dintr-o data apare cineva. NU, nu este soarele de pe cer, intre timp s-a intunecat afara (da, ai sa realizezi ca in ultima vreme timpul trece atat de repede incat la finalul zilei ai impresia ca nu ai facut nimic). Te luminezi la fata, daca iti si zambeste spunandu-ti ca a venit pentru tine, eventual sa te insoteasca catre casa/pub deja parca uiti de frigul indurat, de baltoaca din timpul zilei, de facturica de la telefon (insa nu uiti de rochita si de pantofi...parca ti le doresti mai mult in acel moment!!!). Si te plimbi usor cu el de mana indurand (dar nu prea mult) frigul de afara aruncand cateva zambete sincere, caci doar te face mereu sa zambesti! Daca iti mai ureaza si un somnic pufos/dulce s.a.m.d, deja iti doresti ca noaptea sa treaca mai repede pentru a auzi a doua zi un "neatza pui mic".
Asta e doar un mic exemplu. Pun pariu ca ti-a ramas intiparit in minte "frigul", in niciun caz nu ai sesizat lucrurile alea marunte care totusi conteaza enorm ...
Si asa ca de final : cand ti-ai adus ultima oara aminte de un prieten bun sau o prietena buna din copilarie/liceu l-ai sunat sau ai sunat-o sa vezi ce mai face? Cum te-ai simti daca intr-o zi ai primi un telefon de la o astfel de cunostinta, pur si simplu sa vada ce mai faci, daca esti ok si cum iti mai merge? [daca la final pomeneste ceva de vreo nunta, cum ca se marita si vrea sa te invite, nu se pune!!!]

Trotuare neasfaltate, tocuri erodate ...

DA DA DA!!! Stim cu totii ca strazile din Romanica noastra "este un dezastru". Dar de trotuare de ce nu se plange nimeni?

Am avut azi proasta inspiratie de a incalta o pereche de pantofi cu toc, vorba aia : "dă firmă". Mai bine nu faceam asta. De ce? Pentru ca n-am fost atat de norocoasa ca alte personaje feminine din oraselul nostru minunat de a avea vreo masina ( nici macar "super masina" in cazul de fata, era ok si una normala) la scara blocului sau vreun individ care sa ma plimbe cu BMWul. Mie personal imi plac autobuzele, fie ele cu bilet sau gratis (acelea de duc in hypermarketuri sau mall - asta ca o explicatie pentru personajele feminine de mai sus). Numai ca autobuz + mers pe jos intre statii = ? Nici eu nu stiu ce rezulta caci nu se potrivesc DELOC. Am avut parte numai de gropi, pietre, bolovani, frane bruste in autobuzul arhiplin, dupa care iar niste gropi, pietre, sine de cale ferata ... etc etc etc. M-am simtit ca pe podium cand am traversat o anumita strada asfaltata recent, pacat cu semaforul ce imi arata ca in curand se face rosu ... dupa care gropi, piatra cubica (pana azi habar nu aveam ca este piatra cubica pe portiunea dintre Bratianu si Galeria de Arta) unde risti sa-ti ramana flecul (apropo, asta chiar mi s-a intamplat acum cativa ani in centrul Sibiului =)) ).
Pe scurt, inainte de a va echipa de iesit in oras si vreti sa va luati tocuri, fetelor, fiti sigure ca :
1. aveti o masinuta a voastra sau a cuiva anume care va asteapta frumusel la scara,
2. daca trebuie totusi sa mergeti pe jos, macar sa aveti pe cineva alaturi de care sa va sprijiniti (multumesc LEO),
3. aveti bani de cizmar a 2a zi!

Un alt pericol, insa acesta este un pericol pentru voi, nu pentru tocuri, il reprezinta gresia (sau ce e aia) din hypermarket/mall. Daca este si proaspat curatata, este minunata : vei face niste exercitii de echilibristica probabil sau vei adopta imediat o pozitie dreapta, teapana, precum cea mai mare pitzi in devenire.

Acestea fiind spuse, va urez sa aveti parte de trotuare asfaltate, curatate...

Welcome!!! BACK?

Se pare ca vacanta mea neasteptata a fost extrem de prelungita ( sa spunem ca stau prost la capitolul memorie ) dar daca stau sa ma gandesc as avea muuuuuuuulte de spus. In primul rand ca timpul ne schimba pe toti, poate ca nu realizam acum, insa daca cineva ne-ar arata un mic fragment din viata noastra de acum cativa ani, cu siguranta am observa numaidecat schimbarea. Cand zic schimbare nu ma refer doar la fizic, eu cel putin am avut un soc cand am citit anumite "scrieri" ale mele in care imi spuneam gandurile si ideile.... categoric TIMPUL NE SCHIMBA! sau ne maturizeaza....
Apoi, toata lumea stie si toata lumea spune "traieste-ti viata!" . Ok, atunci eu n-o mai zic, au zis-o deja altii si pentru mine.
Insa viata trebuie traita in toate sensurile... nu doar la capitolul distractie, nopti pierdute, sticle golite, one night standuri ... trebuie sa stii sa profiti in viata de fiecare ocazie care ti se arata, fiecare sansa de a dobandi cunostinte noi, de a te forma profesional, de a te afirma si asta ca sa-ti fie tie mai usor sa te realizezi, sa ajungi ceva, daca nu in tara asta (***) macar undeva departe unde vei fi apreciat si nu te vor calca altii in picioare.
Iar mai apoi, sa nu-ti pese de ce zice lumea. Lumea eticheteaza, cand nu vrea sa recunoasca ceva, sau vede ceva prea complicat pentru ea , greu de inteles... prefera sa puna o eticheta iar mai apoi sa arate cu degetul, gasind si alte specimene asemanatoare carora sa le atribuie aceeasi eticheta. Si ce daca mergi pe strada, toamna, incaltata cu cizme, imbracata in negru si un grup de tineri pitziponci zice pe langa tine : "et'o si p'aia, e roacără!" !?